Cum stimulezi creativitatea in organizatie?

Cum stimulezi creativitatea in organizatie?

14 experti HR de top din Romania ne impartasesc experienta lor bogata in materie de stimulare a creativitatii angajatilor si ne fac recomandari de instrumente si idei pentru a declansa potentialul creativ al angajatilor intr-un ultim material din seria “Idei care dau idei”.

 

Regasiti, mai jos, un extras din materialul elaborat in colaborare cu Co-Factor, iar la sfarsitul acestui articol, puteti accesa linkul care va va conduce la documentul integral.

 

CE ESTE CREATIVITATEA

Conform unui sondaj efectuat de IBM, vizand peste 1.500 de directori executivi din 33 de industrii și 60 de țări, atributul #1 pe care un CEO il caută la angajati nu este disciplina, integritatea, inteligența sau inteligența emoțională. Este creativitatea.

 

Sursa: www.fastcompany.com

In ceea ce priveste tara noastra, conform PwC Global Survey 2017, “dată fiind viteza și amploarea schimbărilor tehnologice, 94% dintre directorii generali din Romania considera creativitatea si inovatia ca fiind aptitudini cheie ale angajatilor pentru organizatie”.

 

Creativitatea este un concept multidimensional, cu o natura complexă, care se manifesta la multe niveluri distincte, in absolut orice domeniu.

 

In ceea ce priveste creativitatea in companii, ea este inteleasa ca o abilitate de a crea valoare prin idei noi, solutii, metode, produse sau servicii noi sau imbunatatite.

 

Gandirea creativa, numita si “out of the box”, nu este un proces ce poate fi procedurizat sau mecanicizat, asa cum sunt mai toate procesele organizationale, ci poate doar sa fie stimulat. De-a lungul timpului, au existat numeroase incercari de a debloca creativitatea. Unele dintre ele si-au dovedit eficienta si au fost asimilate in cultura companiilor pentru care inovatia era o cerinta strategica.

 

Din pacate, insa, prea multi lideri incearca sa obtina creativitate la comanda, oferind recompense financiare, sechestrandu-si angajatii in sesiuni interminabile de brainstorming sau incurajand excesiv competitia. Toate aceste strategii, desi au in spate intentia de a genera creativitate organizationala, esueaza lamentabil, deoarece creativitatea nu poate fi impusa, ci e necesar un management care sa cultive creativitatea.

 

Exista o serie de paradoxuri vizand creativitatea: desi persoanele creative sunt cele mai dorite intr-o organizatie, aceeasi organizatie are tendinta de a le norma, de a le controla, de a le inchista comportamentul – e adevarat, uneori nonconformist sau rebel, dar asta vine la pachet cu capacitatea de a fi creativ. Creativitatea este cu atat mai valoroasa, cu cat ea nu este previzibila, iar acest lucru nu este intotdeauna compatibil cu nevoia organizatiilor de a pastra un mediu cat mai predictibil.

 

Un alt paradox pune fata in fata creativitatea si productivitatea. Orice lider spera la idei marete din partea echipei sale si, cu toate acestea, multi executivi trateaza gandirea creativa in antiteza cu productivitatea. Extrem de multi angajati simt, mai degraba, presiunea de a fi productivi, si nu creativi.

 

 

DE CE NE DORIM CREATIVITATEA

Beneficiul principal este crearea de valoare prin idei, solutii, metode, produse sau servicii noi sau imbunatatite. Prin creativitate se ajunge la mult-ravnita inovatie.

 

Inovația este direct legată de creativitate. Nu egală, ci dependentă într-o mare măsură de ea. Din ce in ce mai multe companii au in vedere angajarea unor oameni creativi, care să îi ajute în construirea unor solutii inovatoare, să îi propulseze pe piețele curente sau sa ii ajute sa deschida piete noi. In egala masura ar trebui sa se preocupe de crearea unui climat care sa favorizeze creativitatea.

 

Creativitatea este mai importanta decat cunoasterea.”

– Albert Einstein –

 

Creativitatea are un rol esential în amplificarea tuturor aspectelor performanței în afaceri – de la proiectarea noilor produse sau servicii până la introducerea lor în producție, marketingul și livrarea acestora.

 

Practica a dovedit ca atunci când oamenilor creativi li se alocă responsabilitati cu însemnătate și li se oferă autonomie în muncă, beneficiile sunt ridicate pentru companie, iar la nivel de echipă ei devin motorul care dă sens acțiunii de grup.

 

Dar, inainte de a cere orice de la creativitate, o companie trebuie sa se asigure ca ofera conditii adecvate manifestarii ei: oportunitate, incredere si incurajare, training, motivare, cadrul necesar practicii.

 

 

INSTRUMENTE SI IDEI
CLIMATUL POZITIV
Conceptul de “employee happiness” este extrem de important intr-o organizatie. De aceea, la fel de important este ca managementul sa creeze climatul adecvat pentru ca angajatii sa se poata conecta cu scopul lor personal si organizational, sa ramana ancorati in emotii pozitive. Ceea ce ii face sa se simta bine la locul de munca, ii face si mai dispusi sa-si deschida rezervorul creativ.

 

SENTIMENTUL DE SIGURANTA
Steve Jobs spunea ca pentru a putea fi creativi, oamenii au nevoie sa se simta psihologic in siguranta. Siguranta psihologica este un sentiment care apare atunci cand angajatul nu simte niciun risc ca echipa sa-l perceapa ca fiind ignorant sau incompetent. Asadar, angajatul devine mai putin vulnerabil la critica.

 

Cand angajatii nu se simt psihologic in siguranta la locul de munca, se tem sa puna intrebari sau sa provoace mentalitatea dominanta, iar rata de succes a intregii echipe scade drastic.

 

AUTONOMIE
Libertatea de decizie sau de actiune este o conditie necesara a manifestarii creativitatii, in ciuda unor teorii vehiculate in sec. XX (infirmate, intre timp, de numeroase studii), care afirmau ca doar constrangerea ne face mai creativi. Autonomia este rezultatul increderii cu care managerii ii investesc pe angajati. Increderea stimuleaza responsabilitatea si este o garantie a unei valori pe care angajatul se straduieste sa o creeze.

 

Un exemplu de maniera in care poate fi folosita autonomia in scopul generarii de creativitatea este intraprenoriatul, testat cu succes de multe companii – angajatilor li se atribuie un buget si un target, iar apoi sunt lasati sa gaseasca cele mai creative metode de a-si duce la bun sfarsit responsabilitatile. Cei mai multi dintre ei se dovedesc mult mai productivi actionand autonom, decat sub controlul strict.

Descarca materialul integral in format pdf