25% din angajați nu au încredere în angajatorul lor și doar 50% cred că angajatorul este deschis și sincer cu ei. Această lipsă de încredere este, într-o mare măsură, datorată lipsei de transparență la locul de muncă. Încrederea și transparența merg mână în mână și condiționează decisiv calitatea climatului organizațional. Cheia pentru promovarea unei culturi a încrederii între angajatori și angajații lor este un leadership transparent. În lipsa lui, în rândul angajaților se naște o mentalitate de tip “noi versus ei”, firească, de altfel, căci cine ar avea încredere într-o companie sau o persoană care ține totul sub lacăt, care nu împărtășește informația?
O organizație transparentă înseamnă oameni transparenți. Cultura încrederii și a transparenței ia naștere atunci când liderii își manifestă intenționat propria lor deschidere și încurajează comportamente și atitudini transparente, generatoare de încredere, cum ar fi:
Cei de la Google, Microsoft sau Deloitte utilizează deja, în forme gamificate, măsuratori, analize și evaluări deschise ale performanței. Acest lucru îi face pe angajați să se simtă mai confortabil și să-și permită să discute deschis aproape orice aspect al rolului lor cu managerii, de la compensații personale la viziunea pe termen lung a companiei.
Într-o companie transparentă, angajații știu ce și de ce se întamplă, ceea ce îi face să se simtă implicați. Pe de altă parte, managerii simt și ei că fac parte din echipa de care sunt responsabili și nu conduc izolați în spatele unei uși pe care nimeni nu îndrăznețte să o deschidă. Transparența este o premisă pentru asumarea responsabilității și creează angajament pe măsură ce oamenii înțeleg motivele care stau la baza muncii lor. Iată câteva dintre beneficiile pe care transparența le aduce organizațiilor:
Managementul refuză adesea să comunice veștile mai puțin bune, de teamă să nu piardă implicarea angajaților. Deși pare contraintuitiv, implicarea angajaților – ca să nu mai vorbim de încrederea în leadership – crește atunci când compania are curajul să comunice sincer cu angajații săi. În caz contrar, oamenii nu pot fi conștienți de ceea ce este real și adevărat, îndoiala se strecoară în mințile lor, dând naștere unui profund sentiment de insecuritate, iar climatul degenerează într-unul toxic.
O creștere a nivelului de transparență poate implica o schimbare a obiceiurilor, iar era digitală a adus această schimbare majoră în organizații. Social media a deschis brusc ușa către spațiile personale ale liderilor și ale angajaților. Lumea este încă împărțită între email și noile obiceiuri sociale de comunicare. În ultimele zeci de ani, emailul a trecut de la canalul de comunicare specializat, la cea mai populară metodă de comunicare, până ce astăzi a devenit mai puțin tolerat (conceptul “Inbox 0”). Cu toate acestea, emailul și-a păstrat importanța în multe locuri de muncă și a rămas un canal puternic pentru implicarea angajaților. Competitoarele sale, pe de altă parte, sunt mult mai atrăgătoare pentru generațiile mai tinere – aplicațiile sociale, canalele de discuții și chat-urile sunt mai flexibile și mai distractive. Dar, indiferent de tehnologia aleasă, important este ca informațiile relevante să fie furnizate celor care au nevoie de ele.
Transparența poate părea greu de implementat, la început. A deveni transparent este un proces lent, care se realizează cu pași mici, dar siguri, ce constau, în primul rand, în încurajarea schimbului de informații și apoi în crearea de înțelegere a beneficiilor care vor conduce la o cultură a încrederii bazată pe transparență.
Astăzi, transparența este normă. Ea se traduce prin siguranța locului de muncă și oportunități de avansare în carieră pentru angajați, predicție și loialitate pentru lideri. Numai livrând adevăr în toate formele (informații, reacții, feedback) și pe toate palierele, organizațiile se pot evalua obiectiv și se pot adapta cu agilitate contextelor dinamice actuale.