Importanța gamificării – de ce să ne jucăm la locul de muncă?

 

Câți dintre noi suntem motivați de plăcere la locul de muncă sau în procesele de învățare? Statistic, foarte puțini. In schimb, tuturor ne place să ne jucăm. Jocul este instinctiv și fundamental, este prima formă de învățare, de adaptare la realitate și de progres.


Tehnicile de gândire și strategiile specifice jocului stau și la baza conceptului de gamificareconcept a cărui importanță a trezit interesul organizațiilor. Se remarcă tendița înlocuirii sistemelor tradiționale de recunoaștere și chiar insentivare financiară cu mecanismele și dinamica jocurilor, iar companiile din avangardă sunt primele interesate de această schimbare de paradigmă.

Scopul gamificării este acela de a genera angajament și loialitate pe termen lung în rândul angajaților, de a face interacțiunea mai plăcută, de a alinia obiectivele de business cu motivarea angajaților, de a crea sistemecomplexe de motivare. Dar – atenție! – gamificarea nu este un substitut pentru lipsa unor motivatori intrinseci de bază, a unui nivel de recompensare sub-critic, a unui climat organizațional toxic sau a unui management disfuncțional.

Instrumentele gamificării  sunt preluate din gaming, dar adaptate contextelor organizaționale non-gaming – puncte de activitate, insigne, medalii, trofee, clasamente pentru recunoașterea publică a performanței, niveluri, statusuri, provocări, premii virtuale, recompense simbolice etc.

 

Aceste instrumente activează dinamici ce satisfac, mai apoi, o serie de nevoi umane si profesionale fundamentale: recompensare, status (recunoaștere), realizare, exprimare de sine, competiție, colaborare.

 

 

(Interacțiunea dintre nevoile angajatului și instrumentele de gamificare. Cu verde sunt ilustrate nevoile de bază, iar cu roz, alte arii pe care aceste instrumente le influențează. Sursa adaptată Bunchball)

 

Zonele de aplicabilitate sunt din cele mai diverse, principiile gamificării putând fi folosite pentru a crea impact pozitiv în organizație, pe mai multe planuri:

  • Accelerarea performanței – pentru îmbunătățirea rezultatelor și productivității individuale sau de grup
  • Employee engagement – pentru a spori implicarea angajaților, efortul discreționar și atașamentul
  • Procesele de învățare – pentru antrenarea competențelor și fixarea cunoștințelor
  • Motivarea angajaților – printr-un plus de recunoaștere și apreciere a angajaților
  • Inovare colaborativă – pentru a stimula angajații să contribuie cu idei și a incuraja echipele să găsească soluții creative
  • Schimbare culturală – pentru promovarea modelelor dezirabile de comportament și competență, instituționalizarea și întărirea meritocrației.

Din ce în ce mai multe companii din România au început să aprecieze importanța gamificării în procesele organizaționale pe care le desfășoară. Exemplele noastre vin din industrii foarte diferite – servicii financiare, servicii medicale, consultanță și servicii profesionale, retail și chiar producție –  zone în care Co-Factor a implementat platforme integrate și interactive, centrate pe angajați și potențate prin gamificare. Rezultatele s-au reflectat direct în creșterea indicatorilor de performanță avuți în vedere sau în efecte pozitive la nivel de engagement și climat organizațional.

Asadar, “jocul” nu este un capriciu fără însemnătate la locul de muncă, ci o pârghie extrem de valoroasă pentru dezvoltarea și antrenarea oamenilor și pentru îmbunătățirea proceselor organizaționale.